De data asta ne-a purtat vantul iubirii pe acelasi drum...si dorinta mea de Craciun se pare ca s-a implinit.In cateva ore o sa asteptam cu mainile impreunate pe aeroportul Baneasa sa ne imbarcam...nach Paris.
Pentru unii e un lucru mic,pentru noi e un lucru mare.
Eu nu suport trandafirii rosii,tu detesti inimioarele rosii cu I love you!Ce ne-a mai ramas de Ziua Indragostitilor?Parisul.
E prima oara cand zburam impreuna in aceeasi directie...la propriu.
E prima oara cand ma incearca asemenea emotii.
E prima oara...
Pana si somnul mi-a fugit demult si n-am dormit decat cateva ore.
Totul se petrece dupa tiparul primei excursii organizate in clasa I cu doamna invatatoare.Iti pregatesti pachetelul cu o zi inainte,nu poti inchide un ochi toata noaptea dinainte ca te macina emotia si ii exasperezi si pe cei din jur cu starea ta...si o sa raman la fel de panicata pana o sa facem impreuna primul pas pe pamant frantuzesc.
Am verificat prognoza meteo:o sa avem si soare,ceata,nori,dar nu o sa avem ploaie.
Am incercat sa organizez un program pentru zilele ce vor urma...
Ma tem ca zilele astea nu vom atinge perfectiunea,insa nu sunt chiar sigura ca asta ar fi scopul nostru in sine.
Ideile iau din ce in ce mai greu viata in postul acesta.
Tu si Parisul mi-ati furat inspiratia,concentratia,respiratia...
Ma opresc aici.
Un comentariu:
Oui!...c'est la rose l'important!...c'est la rose!...et l'anarchie?!...
Salut!
Trimiteți un comentariu